Pomul
Pomul creste viguros, atinge 6-7 m inaltime, cu trunchiul gros.
Coroana - sferica turtita, mare, larga, rasfirata, cu un diametru de 7-8 m.
Ramurile de schelet - foarte viguroase, se sudeaza bine cu trunchiul, cu care formeaza un unghi mare, aproape drept. Ramurile de doi ani au scoarta de culoare bruna verzuie, sunt pubescente, cu lenticele proeminente.
Ramurile de rod -predomina tepusele, bursele sunt scurte si destul de voluminoase.
Lastarii - vigurosi,cu scoarta de culoare bruna-roscata, acoperiti cu puf, mai ales in partile insorite, cu lenticele mici, albicioase,rotunde, raspandite rar si neregulat.
Mugurii vegetativi - mici, conici, pufosi, lipsiti de lastar.
Mugurii floriferi - mari sau foarte mari, ovoizi, de culoare bruna-rosiatica, cu solzii slab lipiti, foarte pubescenti.
Frunzele - foarte mari, ovate, ascutite la varf, verzi pe partea superioara si cenusii, pubescente pe partea inferioara, cu marginile serate neregulat. Petiolul de grosime mijlocie, reprezentand un sfert din lungimea limbului, cu teaca scurta, terminata prin stipele lanceolate sau acuminate.
Florile - de marime mijlocie, cu petalele colorate putin in roz.
Fructul
Marimea -mare sau foarte mare, cu H= 68-96 mm si D= 91-102 mm, greutatea medie de 187 g, variind intre 138 si 205 g.
Forma - conic-trunchiata, scunda, mai ingusta spre varf, foarte turtita la baza, cu diametrul maxim deplasat usor in jumatatea inferioara, prezinta suprafata neregulata, ondulata, cu contur unghiulos si cu cinci coaste foarte largi si rotunjite, care se intind pe toata suprafata fructului, mai proeminente in regiunea caliciala si mai sterse spre peduncul. La unele fructe, forma este asimetrica, o jumatate mult mai inalta decat cealalta.
Culoarea - de fond verde murdar in momentul recoltarii si galben-verzuie la completa maturitate, pe partea expusa la soare acoperita cu o rumeneala bruna-rosiatica stearsa sau cu rosu-portocaliu. Pe suprafata pielitii se observa pete de rugina si puncte colturate sau in forma de stea, de diferite marimi, care uneori se unesc formand figuri caracteristice pentru acest soi. Culoarea suprapusa lipseste, in zona dealurilor inalte fructele sunt lipsite si de culoarea acoperitoare, ramanand cu o culoare verde-cenusie, acoperita cu un strat abundent de rugina.
Pedunculul - scurt, de 7-10 mm lungime, nu iese din cavitate, de grosime mijlocie, mai gros la baza, semilignificat, de culoare bruna-verzuie, pubescent, foarte bine prins de fruct si ramura.
Cavitatea pedunculara - mare, larga, adanca, in forma de palnie, rareori neregulata, cu peretii obligi si marginile larg ondulate, cu pielita aspra, verde-galbuie, acoperita cu rugina grosiera, dispusa in striuri concentrice care se intind si in afara.
Caliciul - mare sau foarte mare, semideschis sau deschis, cu sepale verzi la baza, lungi, late, ascutite, pubescente, aplecate spre centrul caliciului, iar varfurile rasfrante in afara.
Cavitatea caliciala -larga, adanca, in forma de castron, cu suprafata ondulata, cu pielita rugoasa, mai inchisa decat culoarea de baza a fructului; in jurul caliciului se disting numeroase striuri de rugina grosiera care se intind si pe partea superioara a fructului, unde sunt repartizate de asemenea concentric. Ondulatiile din cavitatea caliciala trec peste margini, devenind coaste largi, rotunjite, care se prelungesc destul de clar, aproape pana la baza fructului.
Pielita -subtire, insa tare, mata, fara pruina si aspra la pipait, semiaderenta la pulpa.
Cavitatea subcaliciala - in forma de V deschis sau de palnie larga, de adancime mica sau mijlocie, cu comunica cu camera axiala; staminele cu asezare inferioara sau mijlocie.
Inima - de marime mijlocie, in forma de ceapa, putin alungita spre caliciu, destul de bine marcata printr-un grup de fascicule verzui care se unesc cu marginile cavitatii subcaliciale; de multe ori asimetrica.
Lojile - foarte mari, bine dezvoltate, ovale sau reniforme, semideschise sau deschise, ce comunica cu camera axiala, cu peretii verzi-galbui, luciosi, cu crapaturi transversale fine, necalusate.
Semintele - mari, turtite, ovoid-alungite, cu varful ascutit, bombate, de culoare castanie deschis sau bruna; predomina cele seci.
Axul - mic sau mijlociu, formand o camera axiala destul de ingusta, inalta, fusiforma.
Pulpa - la inceput alba-verzuie, devine apoi galbuie, cu nuanta spre portocaliu, de consistenta tare in momentul recoltarii, crocanta, moale pe masura ce avanseaza in perioada optima de consum, devine fainoasa si isi pierde complet calitatiile.
Maturitatea de consum - din luna noiembrie pana in decembrie-ianuarie, uneori chiar pana in martie-aprilie.



