Pomul atinge dimensiuni mijlocii mai rar viguroase. Este un soi precoce intra rapid pe rod chiar altoit pe portaltoi mai vigurosi.

Fructele sunt de calitate, suculente, cu gust acrisor-dulceag, racoritor. Datorita foptului ca au pulpa moale su suporta transportul pe distante lungi.

Pomii nu sufera de ger si nu au cerinte deosebite fata de factorii climatici si sol. Este un soi rustic care se poate cultiva pana la altitudini de 1000-1200 m.

POMUL

Pomul este de vigoare mijlocie, formeaza un trunchi drept si coroana piramidala.

Coroana - invers piramidala, larga rareoro globuloasa.

Ramurile de schelet - destul de groase, drepte, cu scoarta galbuie-cenusie, formeaza cu axul un unghi de circa 450.

Ramurile de rod - scurte, reprezentate prin pinteni, tepuse si burse scurte.

Lastarii - de vigoare mijlocie, aproape drepti sau slab cubati, cu internodii destul de lungi, pubescenti, cu scoarta verzuie-maslinie, cu nuanta slaba rosiatica, pe care se observa lenticele galbui murdare, alungite pe lastarii tineri si rotunjite pe ramurile mai batrane.

Mugurii vegetativi - mijlocii, uneori destul de mici, slab pubescenti, lipiti de ramura.

Mugurii floriferi - de marime mijlocie, ovoconici, bombati, pubescenti.

Frunzele - mari sau foarte mari, ovate, de culoare verde deschis, mai late la baze, cu varful ascutit si marginile serate, glabre pe fata superioara si slab pubescente pe partea inferioara. Petiolul subtire, lung de 25-45 mm, drept, pubescent la frunzele expuse la soare si glabru la frunzele din interiorul coroanei, la baza cu stipele mari.

Florile - pe petalele ovate, putin gofrate, de culoare alba, cu irizatii roz, bobicii florali au culoarea rosie.

FRUCTUL

Marimea - mijlocie, greutate medie de 174 g.

Forma - variabila, predomina fructele ovo-sferice, mai rar conic-alungite. Pe suprafata fructului se observa trei, patru mai rar cinci coaaste, bine pronuntate in preajma cavitatii caliciale. Caracteristic pentru acest soi este prezenta unei muchii inguste si ascutite care se intinde de la caliciu la peduncul.

Culoarea - de fond, la recoltare, verzuie, acoperita cu un strat gros de pruina albicioasa, la inceputul maturitatii devine alba, iar la completa maturitate, galbena deschis. Pe parte insorita se poate oberva in anumte cazuri o rumeneala stearsa, cu nuanta caramizie.

Pedunculul -gros, destul de lung, de culoare verde murdar slab pubescent, uneori carnos la baza, drept sau putin curbat.

Cavitatea pedunculara - putin adanca, larga, neregulata, deculoare verzuie, uneori cu raze fine de rugina.

Caliciul - mare, inchis, avand sepale late, pubescente, care raman care raman timp indelungat verzi.

Cavitatea caliciala - putin adanca, destul de ingusta, cu puprafata ondulata, iar pe margini cu coaste foarte pronuntate.

Pielita - subtire, neteda, cu un strat abundent de pruina albicioasa, din care cauza pare mata.

Cavitatea subcaliciala - destul de scurta, conica, neajungand la camera axiala.

Inima - foarte mare, alungita, de forma eliptica, cu peretii galbeni, bine marcati, de multe ori asimetrica.

Lojile - foarte mari, larg deschise, cu peretii crapati.

Semintele - in numar mare, de marimemijlocie, rotunjite, partial turtite, de forma neregulata.

Axul - deschis, formeaza o camera axiala fusiforma,destul de mare si spatioasa care comunica cu lojiile.

Pulpa - alba, fina, suculenta, dulce-acidulata, slab aromata. in interiorul fructului sau la exterior se poate acumula suc celular in pulpa ce face ca aceasta sa devina transparenta si foarte gustoasa, la supramaturare devine malaiata, fainoasa.

Maturitatea de consum - in luna iulie, fructele sepot consuma inca din faza de parga.