Pomul creste viguros in pepiniera si in primii ani dupa plantare in livada. Dupa 3-4 recolte vigoarea scade brusc, devine moderata si chiar slaba la pomii in plina rodire. Nu atinge niciodata dimensiuni mari. Reuseste altoit pe par paduret, ca si pe gutui, pe care insase dezvolta mai slab, se recomanda altoirea pe portaltoi intermediar.

Altoit pe par paduret traieste 40-45 de ani, iar pe gutui traieste 28-30 de ani. Necesita soluri usoare, fertile, revene si locuri bine expuse la soare si adapostite. Nu rezista la ger si seceta, insa este rezistent la boli si la atacul daunatorilor, iar in regiunile umede este sensibil la rapan.

Fructele sunt foarte bune la gust, fiind mult apreciate de consumatori, ele sunt usor scuturate de vant, iar in culturile irigate se tin bine pe pom, sunt mai mari si de calitate mai buna. Este un soi de masa foarte bun, trebuie recoltat de la jumatatea si pana la sfarsitul lunii septembrie, deoarece suporta transportul inainte de maturitatea de consum si se pastreaza bine. Sunt rezistente la boli si daunatori, dar in regiunile umede si in anii ploiosi sunt destul de atacate de rapan.

POMUL este de inaltime mijlocie, cu trunchiul subtire si cu scoarta de culoare cenusie.

Coroana - larg piramidala, rara si neregulata.

Ramurile de schelet - scurte, de grosime mijlocie, noduroase, putin arcuite, cu scoarta de culoare cenusie roscata.

Ramurile de rod - scurte li puternic ramificate, reprezentate prin pinteni, tepuse si burse.

Lastarii - scurti sau mijlocii, de vigoare slaba, cu scoarta neteda, de culoare cenusie cafenie, mai intensa pe partea insorita, galbuie-maslinie pe cea umbrita, cu lenticele foarte mici, rotunjite, dese, de culoare galbuie-ruginie.

Mugurii vegetativi - mari, ovo-conici, cu varful ascutit si indepartat de ramura, asezati pe pernite proeminente.

Mugurii floriferi - foarte mari, ovoizi, bombati, de culoare bruna-cafenie.

Frunzele - mari, de 85-95 mm lungime si de 55-63 mm latime, ovate, adesea asimetrice, cu varful ascutit brusc si intors intr-o parte, cu marginile serate fin, uneori ridicate in sus. Limbul este gros, pielos, lucios, de culoare verde inchis. Petiolul esate lung, de 37-55 mm, destul de gros, slab arcuit, de culoare verde deschis, glabru.

Florile - sunt grupate cate 3-6 intr-o inflorescenta rasfirata, sunt mari, cu petale albe, ovat alungite si ingustate brus catre baza, cu marginile neregulate, gofrate.

FRUCTUL

Marimea - mijlocie sau supramijlocie, mai rar mare, destul de uniforma pe acelasi pom, cu greutatea de 120-210 g.

Forma - de clopot, foarte caracteristica, strangulata in treimea de la baza fructului, trunchiata si rotunjita la ambele capete, adesea asimetrica, cu suprafata neteda, fara ondulatii.

Culoarea - este verde deschis la recoltare si galbuie la maturitatea de consum, mai intensa pe partea dinspre soare, foarte rar prezinta o slaba roseata. Pe suprafata se observa numeroase puncte, de culoare ruginie, raspandite neuniform.

Pedunculul - lung de 23-30 mm, de grosime mijlocie sau gros, adesea prezinta noduri, ingrosat brusc la ounctul de insertie cu ramura, drept sau slab arcuit, infipt drept, lignificat, de culoare bruna cafenie.

Cavitatea pedunculara - ingusta, de adancime mica, cu suprafata neregulata, formata din 2-3 proeminte carnoase.

Caliciul - de marime mijlocie, semideschis sau deschis, cu sepale scurte, inguste, erecte, de culoare galbuie ruginie.

Cavitatea caliciala - larga, putin adanca, asezata oblic, cu suprafata slab ondulata, mai pronuntat pe marginea cavitatii.

Pielita - subtire, neteda, semilucioasa, rezistenta, aderenta la pulpa, la maturitatea completa devine mata, uscata.

Cavitatea subcaliciala - larga, adanca, conica.

Inima - mare, in forma de ceapa, larga, turtita si deplasata spre cavitatea caliciala, delimitata de un strat de sclereide.

Lojile - mari, alungite, cu pereti albiciosi.

Semintele - mari, cu varful ascutit si recurbat, pe o parte plante, pe cealalta bombate, de culoare bruna-cafenie, adesea formeaza la baza o proeminenta, se gasesc cate 1-2 in loja.

Axul - formeaza o camera axiala fusiforma, larga.

Pulpa - alba sau alba-galbuie, foarte fina si suculenta, fondanta, dulce, usor acidulata sau dulce vinurie, racoritoare, parfumanta, excelenta la gust, de calitatea I.

Maturitatea de consum - in luna octombrie si noiembrie.