POMUL

Pomul creste viguros, mai ales in pepiniera, unde se formeaza usor. in livada creste moderat, formand o coroana globuloasa, cu ramurile atarnande, dispuse aproape orizontal. in general, pomul nu atinge dimensiuni mari.

Pomul in perioada de rodire, atinge inaltimea de 4,5-5 m, avand trunchiul drept, gros, de 20-22 m in diametru, cu scoarta neteda, de culoare verde-galbuie, cu crapaturi longitudinal, inguste.

Coroana - piramidala la inceput, devine apoi globuloasa, pentru ca in perioada de plina rodire sa devina turtita, cu diametrul de 5 m, deasa si compacta.

Ramurile de schelet - groase, drepte, formand cu axul unghiuri de 55-870; cele mai invarsta au scoarta de culoare portocalie-verzuie, cu lenticele suberificate, alungite, asezate transversal; ramurile de doi ani au scoarta de culoare portocalie-maslinie; iar ramurile de un an, destul de viguroase, au scoarta de culoare bruna-maslinie sau bruna-cenusie, acoperite pe toata lungimea cu un puf fin si aderent, cu lenticele mici, albicioase, putine la numar, raspandite neregulat.

Lastarii - scurti, grosi, sinuosi, pubescenti de culoare bruna/verzuie, cu numeroase lenticele.

Ramurile de rod - garnisesc foarte bine ramurile de schelet pe toata lungimea lor; predomina tepusele, bursele sint alungite, putin umflate la mijloc de cele mai multe ori de pe acestea pornesc tepuse, mai rar nuieluse.

Mugurii vegetativi - cenusii, mici, scurti, turtiti umflati, la baza, cu varful acutit si lipit de ramura, cu pernutele de la baza mici si tesite.

Mugurii floriferi - de marime mijlocie, ovoizi sau conici, rosiatici la baza si cenusii-albiciosi la varf.

Frunzele - mijlocii sau mici, de 77-107 mm lungime si 37-53 mm latime, eliptice, ascutite spre varf, cu marginea limbului serata, de culoare verde-galbuie, pe fata inferioara. Petiolul gros, lung de 28-39 mm, drept, verde-cenusiu, foarte putin inrosit, cu noanta vioalacee, la baza, prevazut cu stipele mici, lanceolate.

Florile - de marime mijlocie, cu petale ovate, cu varf stirb, de culoare alba, cu roz pal pe margini.

FRUCTUL

Marimea fructelor- variabila pe acelasi pom, greutatea este de 93-280 g.

Forma - conica, specific calvilelor

Culoarea - de fond verde-galbuie in timpulrecoltarii si galbena de ceara la maturitatea deplina.

Pedunculul - drept, subtire, ingrosat la baza, erbaceu sau semilignificat, de culoare bruna-cenusie, uneori pubescent, foarte rar iese din cavitatea pedunculara.

Cavitatea pedunculara - relativa larga, foarte regulata, in forma de palnie, cu pielita uneori acoperita cu rugina.

Caliciul - mijlociu, inchis sau semideschis, format din sepale verzui cu varful indreptate spre interior, ca un smoc.

Cavitatea caliciala - mijlocie sau mica, neregulata, in forma de castron, cu suprafata ondulata, pielita curata si lucioasa sau suflata cu rugina si acoprtita cu perisori fini in jurul caliciului.

Pielita - subtire, tare, rezistenta, semiaderenta; din cauza stratului abundent de pruina, in timpul pastrarii devine unsuroasa si lucioasa, capatand in acelasi timp si o nuanta mai inchisa.

Cavitatea subcaliciala - ingusta in forma de palnie, ajunge pana in canera caliciala; Staminele asezate in partea superioara.

Lojile - foarte mari, largi, reniforme sau ovoide, deschise sau semi deschise, cu pereti luciosi, de culoare galbena-verzuie si cu crapaturi transverale calusate.

Semintele - de marime mijlocie, ovoide, castanii deschis, cate 1-2 in fiecare loja.

Pulpa - de culoare galbuie, crocanta, destul de consistenta, foarte fina, fontanta, suculenta, dulce-acidulata, cu aroma specific foarte placuta.

Maturitatea de consum - incepe din luna noiembrie si se prelungeste pana in luna martie.